sâmbătă, 5 noiembrie 2016

File de jurnal - 91

Pentru astazi (data/ora) - 05 noiembrie 2016, ora 10.25

 Afara ... Este soare, dar este frig. Iarba din parc este imbracata in hainuta de bruma, pomii sunt tot mai goi si dealurile au ruginit. Via vecinului este cheala, iar o primula din gradina mea s-a gandit sa infloreasca. Zilele trecute a tot batut vantul si a plouat.

 Mă gândesc ... Renunt la concursul SuperBlog 2016. Nu mai particip. Chiar daca am ajuns la jumatate si in acest moment sunt pe locul 46 din 176 (clasamentul se schimba dupa fiecare articol notat, iar eu mai am inca doua articole in asteptare pentru a fi jurizate), m-am hotarat sa ma opresc. Sunt nevoita sa scriu despre lucruri care nu ma intereseaza sau despre care nu as fi scris niciodata, toate presarate cu link-uri si asta nu este pe gustul meu. Ma simt ca si cum as face reclama unui lucru in care nu cred sau despre care nu stiu nimic, iar asta nu mi se pare nici corect si nici logic. Sunt recunoscatoare concursului ca m-a scuturat de amanare si delasare, dar nu este pentru mine. Succes celorlalti participanti!

Sunt recunoscatoare pentru ... sotul meu minunat care ma rasfata si ma iubeste neconditionat ♥♥♥ 

 Din bucătărie ....Am scos din congelator o caserola de pulpe de pui fara os si piele, o punga de oase de oaie (sira spinarii) si o punga cu pastrama de oaie. Anul acesta a fost primul an in care am facut pastrama de oaie si a iesit extraordinar de buna si frageda ♥. Fac ciorba cu legume pe oase si gratar cu restul. Langa gratar fac orez cu ardei si fac si vinete cu maioneza sa avem pentru maine dimineata.  

 Cu ce sunt imbracata ... Pantalon negru de trening, tricou roz, sosete mov si papuci de casa galbeni.

 Citesc ...  Am terminat Muscata din fereastra - Victor Ion Popa
Sensibilitate si sentimente frumoase ♥ Victor Ion Popa este un autor deloc demodat, care scrie cu pasiune si drag despre dragoste, emotii si ganduri.
Recomand! 
Acum citesc E usor sa te iubesc - Tammara Webber. Am avut cartea asta si pe urmatoarea din colectie cateva luni in lista de dorinte. Aveau note mari pe Goodreads si am citit doar de bine despre ele. Mi le-am cumparat pana la urma si am inceput lectura cu asteptari foarte mari. Pana acum nu a reusit sa ma faca sa o laud si mai am doar 80 de pagini pana la final. Parca vad ca si a doua carte va fi o dezamagire :(
Observ ca nu-mi plac cartile in care eroina principala este obiect de obsesie pentru mai multi barbati iar ea se comporta ca si cum este uimita peste masura de acest lucru, dar in acelasi timp i se pare normal sa i se acorde atentia maxima. Cartea asta, Jocurile foamei, Cele 50 de umbre ale lui Gray, Amurg, Legaturi primejdioase, Ceva de imprumut - toate au pierdut mult la punctajul acordat de mine doar pentru ca au in rolul principal o tantica feciorelnica, cu un sex appeal indoielnic, megadorita si iubita pana la adorare de toti masculii cu care intra in contact.
 Ascult .... Radio Ring.

 În casa ... Sotul meu a reusit in sfarsit sa intareasca spatele dulapului. Acum ne putem sprijini de el fara sa ne mai fie teama ca se rupe. In plus se vede mult mai frumos cand intri in camera ♥
Ma tot codesc de o luna sa-mi cumpar aragaz. Initial am vrut un aragaz cu plita pe inductie insa asta presupunea sa-mi cumpar alte oale si cratite. In plus plita nu suporta greutate mai mare de 25 kg. Tot din cauza fragilitatii am renuntat si la posibilitatea unei plite electrice. Cuptorul electric nu ma incanta foarte tare, deci tot varianta traditionala, cea pe gaz, a ramas in picioare. Totusi, aragazele din ziua de azi sunt fabricate din tabla foarte subtire si nu inspira deloc incredere. M-am uitat la ele prin magazinele de pe la noi si recunosc ca nu am fost deloc incantata de nimic. Aragazul meu actual nu mai coace, de aceea trebuie schimbat. Totusi, aseara m-am gandit sa ma uit in magazine de arzator pentru cuptor. Poate gasesc si atunci nu-mi mai trebuie aragaz nou.
Urmeaza sa cumparam linoleu pentru living. Am vrut sa lasam la vedere podeaua din scandura, dar din cauza ca nu este lacuita a inceput sa se deterioreze. Pana la primavara trebuie sa o protejam cu ceva, iar la primavara va fi raschetata si lacuita frumos. In living se intra direct de afara si umblam mereu incaltati, deci linoleul este cea mai buna solutie de moment.

In gradina/pe pervaz... Urmeaza sa tai leusteanul si sa acopar trandafirii. Gradinuta mea s-a imbogatit cu 3 tufe de trandafiri si abia astept sa-i vad infloriti la anu'. Sedum hispanicum s-a intins foarte frumos anul acesta, iar la anu singur o sa acopere cel putin jumatate din gradinuta din fata geamurilor ♥
 Pe pervaz violetele sunt maxim de inflorite si tare sunt frumoase ♥♥♥ Doua dintre ele insa s-au sinucis. S-au inegrit de la mijloc si duse au fost in doar cateva zile. 

 Unul dintre lucrurile mele preferate ... placinta cu mere ♥♥♥

 Melodia preferata momentan....Carlos Vives, Shakira - La Bicicleta .

 Recomandari.... salata de icre de la Lidl ♥♥♥

 Noutati ... Pe 30 octombrie a fost ziua de nastere a junioarei. A implinit 12 ani ♥♥♥ De ziua ei este mereu soare :D Niciodata nu a plouat de ziua ei! Anul acesta am crezut ca traditia se va rupe pentru ca toata saptamana a fost frig si a plouat fara intreruperi semnificative, dar soarele a iesit de la prima ora a diminetii si a ramas pe cer toata ziua, chiar daca a fost frig :D In ziua in care s-a nascut l-a fel s-a intamplat :D
I-am facut tort de ciocolata cu surpriza si ziua a fost foarte vesela :D 
Sunt mandra posesoare de DSRL Nikon ♥ Sotul meu mi l-a facut cadou fara un motiv anume. Stia ca mi-l doresc, a fost o reducere faina de tot, asa ca acum fac poze la tot si la toti :D
      
Ultimul film vazut .... Mechanic: Resurrection a primit nota 2 de la noi. Jason Statham a cam dat cu batul in balta in filmul asta.

 Aici este o imagine pe care m-am gândit să o împărtășesc:

 Teodora si Pufica

Pufica si sotul meu planteaza trandafiri

Mai participa la acest proiect:
Idee preluata de la Corcodusa.

miercuri, 2 noiembrie 2016

Liber la visare

  Uneori ma surprind visand cu ochii deschisi. Ceea ce mi se pare ciudat insa, este ca aceste vise sunt foarte detaliate si foarte clare in mintea mea. Parca vad cu ochii mintii lucruri reale si tangibile, nu bucati de ganduri.
  De cele mai multe ori construiesc in gandul meu casa perfecta. Nu lucrez la un birou de proiectare si  sunt sigura ca visele mele minutios gandite, puse pe hartie si analizate de cativa specialisti in proiecte de case nu ar trece nici macar de faza "de luat in considerare". Credeti ca asta ma impiedica sa visez in continuare? Va asigur ca nu.


  Acum sa nu credeti ca visez palate sau case care se invart dupa soare. Chiar si cand visez casa mea este una realizabila. Cea mai mare dorinta ramane lumina. Sunt obsedata de lumina, prin urmare casa visurilor mele are geamuri mari prin care intra multa lumina si prin care pot admira in fiecare zi privelisti minunate. Peretii sunt din lemn si tin foarte bine de cald. Fiind grosi, intimitatea camerelor nu este niciodata perturbata de zgomotele casnice: masina de spalat, aspirator, caine. Este o casa pe un singur nivel si are trei camere, o sufragerie generoasa, o baie mare, bucatarie aerisita si luminoasa, camara uscata si incapatoare. Camerele sunt decomandate si au usi colorate viu si divers. Din camera mea vad in fiecare dimineata senina rasaritul, iar din sufragerie admir in fiecare seara senina apusul. Camera mea este prevazuta cu baie proprie si nu sunt nevoita sa o impart cu nimeni. Patul este mare si comod, iar dulapul are destule locuri de depozitat. Intr-un colt, langa fereastra, am amenajat un loc pentru citit in care troneaza un fotoliu si o lampa mare si frumoasa.

sursa imagine: danimezza.com

   Camerele sunt mobilate doar cu strictul necesar si sunt primitoare si placute vederii. Peste tot sunt podele din lemn, inclusiv in bai si in bucatarie, iar daca umbli descult nu iti este frig. In sufragerie este semineu si in fata lui un coltar mare si incapator. Intr-o parte a sufrageriei este loc pentru luat masa si avem loc toti la masa. Bucataria este minunat de bine organizata, deloc aglomerata. Am loc destul pentru a pregati mancarea si nu ma lovesc de nimic gand gatesc.
  In fata casei este o curte mica, plina de flori, iar in spatele casei este o terasa mare, cu podea de lemn si multe ghivece. Ador terasa asta si imi place sa-mi beau aici cafeaua de dimineata. Este preferata si de musafiri, prin urmare imi place sa le servesc masa pe terasa daca vremea ne permite.

sursa imagine: pinterest

   De pe terasa se vede curtea, nu prea mare, ce gazduieste cateva rigole de legume si ierburi aromate, tufe de trandafiri si gazon. De asemnea privelistea este neasemuit de frumoasa.
  Pana atunci incerc sa-mi fac casa reala cat de cat mai frumoasa si mai "iubibila". Incerc sa-i vad doar partile bune. Igrasia si umezeala care imi tot fac probleme sau faptul ca trecem dintr-o camera in alta, ori baia care este prost gandita si rece nu dispar daca inchid ochii, dar faptul ca stau la casa inca imi aduce bucurie in fiecare zi.

Articol imaginat si scris pentru proba 12 a concursului SuperBlog 2016.

luni, 31 octombrie 2016

E o racheta! E un OZN! Nu, e o masina!

  Sa ne intelegem: nu am si nu am avut masina, nu am si nu am avut carnet de sofer, nu planuiesc sa le am in viitorul apropiat. Acum cativa ani am facut scoala de soferi. Am luat sala si am picat la traseu. Nu eram prea motivata, pentru ca nu era o chestie urgenta si nici obligatorie, asa ca a trecut un an si scoala a expirat fara sa mai dau examen inca o data. Bani aruncati.
  Mama are carnet de sofer de 15 ani si nu a condus 50 de kilometri in tot acest timp. Tata in schimb este sofer cu experienta, ba chiar profesionist. Masina este pe primul loc cand vine vorba de "cumparaturi esentiale". Pe locul doi sunt unditele si miile de alte chestii legate de pescuit. Sa revenim insa la masina, ca despre ea este vorba acum. Cum spuneam mai devreme, masina este pentru tata mai mult decat un hobby. Isi iubeste masina si mereu are grija sa o pastreze curata si in perfecta stare de functionare. Tot timpul cumpara ceva pentru masina si ii place sa o stie echipata cu tot ce este mai bun si mai performant. Mama nu este chiar atat de pasionata de soferit, prin urmare nici masina nu este o prioritate pentru ea. Are alte prioritati, mai logice si mai normale daca este sa ii dau dreptate, prin urmare nu este de acord cu cheltuielile facute de tata pentru masina, mai ales daca nu le intelege importanta. Tata trebuie tot timpul sa isi justifice achizitiile "nesabuite" pentru ca mama sa nu stea suparata pe el si are o strategie imbatabila: prezinta noile achizitii de parca sunt absolut necesare pentru siguranta tuturor.
  - La ce-ti trebuie oglinda cu DVR Full HD? Na ca trebuie sa citesc de pe cutie ce este, ca nici nu stiu ce naiba inseamna. Conduci de atatia ani si pana acum nu ai avut nevoie de un OZN din asta! Chiar trebuie sa cheltui atatia bani pe o chestie fara de care poti sa conduci si de acum inainte? Luna trecuta ai luat navigație auto, acum doua luni ai luat senzori de parcare ... Ce Dumnezeu iti trebuie toate astea???
  - Mai femeie, timpurile s-au schimbat mult si fara chestii din astea smechere nu se mai poate! Oglinda asta este o minune in masina! Are ecran tactil, bluetooth, internet, filmare trafic, am GPS la nivelul ochilor, de fapt toate comenzile sunt la nivelul ochilor si nu mai trebuie sa ma uit in jos daca vreau sa pun muzica de exemplu sau sa caut un post de radio, pot sa ma uit pe youtube cat timp te astept in masina sa iesi de la cumparaturi. Sa nu mai zic ca oglida asta are o suprafata care reduce efectul de orbire cand merg nebunii in spatele meu cu faza lunga. Cand dai in marsarier, imediat vezi in oglinda imaginile din spate si ghidajul, deci parcarea devine simpla si sigura! Nu mai exista pericolul sa lovesc vreo bordura prea inalta sau o bicicleta uitata pe alee, deci nici teava aia de n-am vazut-o saptamana trecuta nu va mai fi in pericol de acum inante! Gandeste-te cat ne scuteste de la platile pentru micile reparatii si vopsiri! Iti spun, este neaparat sa-si cumpere toata lumea o oglinda din asta! In plus am cumparat-o de la Edotec la pret bun si in cateva luni isi scoate banii, ai sa vezi! Parca vad ca o sa-ti placa si tie atat de tare de o sa vrei sa conduci mai des - incheie tata pledoaria si ii face mamei cu ochiul.
  Mama zambeste. Stia ca a pierdut lupta inainte sa inceapa cu reprosurile, dar macar sta cu inima impacata ca si-a jucat rolul. Data viitoare va fi aceeasi discutie, dar cine le mai tine contul.

sursa imagine: edotec.ro

Articol imaginat si scris pentru proba unsprezece a concursului SuperBlog 2016.

vineri, 28 octombrie 2016

Un zambet inflorit

  Pe doamna D. o cunosc de cativa (mai multi) ani. Ne salutam, ne stim dupa nume, ne intalnim o data pe luna si ori de cate ori ne intalnim povestim ca si cum suntem bune prietene de multa vreme.
  Doamna D. este o femeie de 80 si ceva de ani, micuta de statura, cu parul alb ca neaua, cu ochi albastri si vii, tot timpul cu zambetul pe buze, cu voce calda si cu probleme mari de sanatate. Are dureri mari de spate, plus altele pe care nu le mentioneaza, si asta ii ingradeste foarte mult activitatile zilnice.  Cum de ne intalnim in fiecare luna? Vine sa plateasca o factura de servicii la firma la care lucrez eu. Pentru ca nu este un birou cu flux mare de clienti zilnici si niciodata nu este aglomeratie la ghiseu, avem ragaz sa povestim una alta ori de cate ori vine la plata. Astfel am aflat ca are copii dar niciunul nu locuieste cu ea, ca iubeste florile si are o gradina mare, ca sotul ei a preluat majoritatea treburilor casnice in gospodarie pentru ca ea nu poate sta mult in picioare, nu poate ridica greutate si nici nu se poate apleca, ca ii este din ce in ce mai greu sa iasa din casa si ca spera ca boala sa nu "ii taie picioarele" si sa o tintuiasca la pat.
  Din prima clipa mi-a placut doamna D. Mi s-a lipit de suflet de la prima conversatie si mereu imi insenina ziua cand ne intalneam. Gasea mereu latura pozitiva in orice si in oricine, prin urmare niciodata nu mi s-a plans de nimic si de nimeni. Imi insufla si mie acest optimism si vorbind cu ea parca vedeam si eu mai colorate si mai frumoase lucrurile si oamenii. Asteptam mereu cu bucurie si nerabdare sa o revad in fiecare luna.
  In ultimele luni am vazut cum ochii ei sunt mai putin vii si zambetul ei este putin mai trist ca alta data, cu toate astea in vocea ei inca era prezent optimismul molipsitor. Nu mi-am permis sa intreb daca a patit ceva si speram ca la urmatoarea intalnire sa o vad mai bine, dar parca in fiecare luna mai disparea un pic din zambet. Imi era teama ca poate nu ne vom vedea prea mult timp de acum inainte si stiam ca boala ei se agrava, iar asta imi provoca un gol in stomac. Atunci am realizat cat de mult inseamna pentru mine si am simtit nevoia sa imi arat recunostinta pentru toata prietenia si caldura cu care m-a binecuvantat.
  Vroiam sa o surprind cu ceva frumos la urmatoarea intalnire si ma tot gandeam cum sa ii arat ca o apreciez. Primul gand a fost FLORI. Iubea mult florile! Stiu asta pentru ca de foarte multe ori imi povestea cu drag de florile ei. Flori sa fie atunci! Dar ce? Nu vroiam ceva banal, ceva ce poate ar fi primit de ziua ei sau ceva ce se gasea pe toate tarabele. Nu vroiam un buchet kitsch cu trandafiri vopsiti cu spray si indesati "artistic" intr-o folie de ceolofan si nici trei fire de gerbera fara vlaga, inconjurate de o gramada de buruieni pentru a volumiza buchetul. Vroiam ceva special, dar nu stiam exact ce anume.
  Cand nu stii ce vrei dai o gautare pe google, nu? Asta am facut si eu si am dat cautare dupa aranjamente florale si cadouri florale. Pozele erau minunate si parca ilustrau exact dorinta mea.


Sursa imagini: olla.ro

  Astfel de aranjamente minunate nu le gasesti la piata. Pentru ele si de dragul lor trebuie sa ajungi la o florarie. Totusi, florariile au cam acelasi program cu programul meu de lucru si imi era imposibil sa plec de la birou in timpul serviciului. Noroc ca exista florărie online! Am ales arajamentul dorit, am facut comanda si in ziua stabilita am avut pe birou cadoul pregatit pentru doamna D.
  Cand a intrat in birou m-am ridicat de la calculator si cu aranjamentul in mana m-am indreptat catre ea. Am vazut cum face ochii mari si zambetul i-a inflorit mai frumos ca niciodata.
  - Va multumesc pentru toate lectiile de viata pe care mi le-ati dat! Va multumesc pentru culorile calde cu care m-ati invatat sa-mi colorez zilele gri! Va multumesc ca ati aparut in viata mea! Sunt o norocoasa ca v-am cunoscut!
  Doamna D. a fost placut surprinsa de cadoul meu si zambetul ei, deloc trist de data asta, a fost cea mai frumoasa multumire primita in schimb. 

miercuri, 26 octombrie 2016

Am o casuta mica

  Casa mea nu este chiar mica si nici macar nu este a mea. Adica locuim la casa si platim chirie.
  In noiembrie 2015 ne-am mutam la casa. Ne-am dorit foarte tare sa locuim la casa si am fost foarte bucurosi cand am reusit sa ne indeplinim aceasta dorinta. Inainte de a ne muta am lucrat foarte mult pentru a imbunatati conditiile de locuit, deoarece cei care au stat acolo inaintea noastra nu au avut prea mare grija nici de casa si nici de curte.
  In iunie, cand am fost sa vad casa prima data, m-am indragostit de ea la prima vedere. Podelele sunt toate din lemn, geamurile sunt mari, camerele sunt mari dar nu exagerat de inalte ( casele vechi din Ardeal au camere foarte inalte!!!), camara mare, baie cu cada, beci foarte mare si zidit cu caramida. Curtea este mai mult lunga decat lata si era plina de buruieni mai inalte ca mine, dar avea potential si cu ochii mintii am conturat rapid o filigorie si tufe de trandafiri. Am zis da, am semnat contractul, am primit cheile si gata, suntem gata sa ne mutam!
  Mda, asa trebuia sa se intample. Lucrurile nu au stat chiar asa cum am crezut noi. Daca ne-ar fi deschis cineva ochii si ne-ar fi sfatuit sa cerem un certificat energetic inainte de a semna contractul de inchiriere, ne-ar fi scutit de o gramada de nervi, timp pierdut si bani cheltuiti mult peste bugetul alocat intial pentru renovare. Dragostea de la prima vedere s-a transformat in scurt timp in chin si oboseala peste masura, iar "zugravim, facem curat si ne mutam" s-a transformat in "si asta trebuie reparata/schimbata????". Bineinteles, daca am fi fost mai informati, am fi chemat un auditor energetic, el ar fi facut un audit energetic si in urma raportului am fi stiut exact ce avem de facut si la ce ne inhamam, deoarece printr-un audit energetic al unei constructii, specialisti atestati de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (auditori energetici atestati) determina caracteristicile termice si energetice si stabilesc din punct de vedere tehnic si economic solutiile de reabilitare si/sau modernizare termo-energetica a constructiei si instalatiilor de preparare apa calda si incalzire pe baza datelor din expertiza termica si energetica a cladirii (conform site-ului avizez.ro). Pentru ca nu am stiut atunci cum trebuia sa procedam, am pornit un santier care a durat "doar" 3 luni (!!!) si poate nu ne mutam nici atunci daca nu eram fortati de imprejurari (plateam doua chiri si doua seturi de facturi deja, iar astea, adunate la cheltuielile cu renovatul, erau greu suportate de bugetul nostru).
  Prima data, in nestiinta noastra, ne-am apucat de zugravit. Bineinteles ca a inceput sa cada tencuiala si am fost nevoiti sa dezbracam pana la caramida aproape toti peretii. I-am lasat sa se usuce bine, i-am tencuit iar, apoi am zugravit. Lemnaria geamurilor era in stare foarte buna, dar geamurile, desi erau duble, erau subtiri si o parte erau sparte, prin urmare am pus geamuri noi si mai groase. Pentru un plus de intimitate si caldura la iarna, am montat la ambele camere jaluzele exterioare. Peretii sunt foarte grosi si nu este necesara o izolare a lor, dar ar fi bine sa facem cat mai repede izolatie la temelie, pentru a opri umezeala sa urce in sus pe pereti.
  Cand a plouat intr-o zi mai tare, ne-a cazut un sfert din tavanul din baie (!!!) asa ca ne-am suit in pod si am vazut ca tiglele erau sparte, ba chiar si lemnaria era curbata periculos de tare si rupta in cateva locuri. Da, am schimbat si acoperisul. Nu a fost pe cheltuiala noastra, ci a proprietarului, dar a fost pe timpul nostru si am amanat lucrarile din interior pana a fost gata acoperisul. In baie a fost schimbat tot tavanul si l-am si izolat pentru un plus de caldura. Si tavanul din bucatarie a fost izolat tot atunci.
  La bucatarie am schimbat geamurile vechi cu unele termopan pentru ca erau intr-o singura foaie si tocurile nu erau in stare buna.
  Camara a fost construita ulterior, de vechii proprietari, deasupra intrarii in beci, si avea peretii subtiri, geamul intr-o singura foaie si spart, iar tavanul nu era protejat de un acoperis, prin urmare era acoperit de mucegai. In plus venea frig de acolo in bucatarie. Am dat jos toata tencuiala, pana la caramida, am lasat sa se usuce bine, am tratat peretii si tavanul cu solutie anti-mucegai, i-am izolat, am tencuit, am zugravit si pe jos am montat gresie. Geamul a fost schimbat cu unul termopan. Am dat jos usa dintre camara si bucatarie si planuim sa mutam aragazul in camara (am povestit intr-o fila de jurnal de ce).
  In toata casa am instalat becuri economice, iar in bucatarie avem lustra cu leduri. Instalatia electrica insa a trebuit schimbata toata, precum si toate prizele si intrerupatoarele.
  Spre norocul nostru era deja montata centrala pe gaz, destul de noua, deci nu a fost nevoie sa investim in asta. Caloriferul din baie trebuie schimbat, dar nu este o urgenta mare.
  Mai este destul de lucru, chiar si acum, la un an de cand ne-am mutat, chiar daca de la incheierea santierului intitial am tot reparat/schimbat cate ceva. Casa noastra a trecut intr-o clasa energetica superioara, dar se poate si mai bine.


Articol scris pentru a noua proba a concursului SuperBlog 2016 si tot ce este relatat aici este adevarat.

Cele mai citite articole din acest blog

Cititori